Chemare la rugaciune

Biserica Fiadelfia incepe de Joi 24. Ianuarie 2008 seri de rugaciune care au ca scop botezul cu Duhul Sfant.
Noi ca Maini Deschise putem profita de acest timp mai ales ca am reinceput rugaciunea pentru noi.
Asa ca Joi nu ne vom mai aduna ca si grup si vom participa la aceste seri de rugaciune, profitam de orice initiativa bine venita sa ne zideasca in dragoste de Dumnezeu.
Socot ca multi dintre noi au nevoie ca Duhul sfant al Domnului sa se coboare si sa-i umple cu darul Sau.
Anul trecut ne-am bucurat de cei care au fost botezati, anul acesta ii asteptam sa ii sustina pe cei ce vor primi.

Fapte 2:17

„În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voştri şi fetele voastre vor prooroci, tinerii voştri vor avea vedenii, şi bătrânii voştri vor visa visuri!

57 de Centi

~~~57 de Centi~~~

O fetita suspina langa cladirea unei mici biserici de unde fusese trimisa inapoi pentru ca era prea aglomerata. „Nu mai pot merge la Scoala Duminicala”, se planse ea pastorului cand acesta trecu pe langa ea. Vazandu-i infatisarea saracacioasa, neingrjita, pastorul intelese adevaratul motivul si, luand-o de mana, o duse inauntru si ii gasi un loc la Scoala Duminicala. Copila a fost asa de marcata incat, in seara aceea, a mers la culcare gandindu-se la copiii care nu aveau un loc in care sa se inchine lui Isus. Doi ani mai tarziu, fetita zacea moarta intr-un apartament inchiriat din cladirile locuite de cei saraci si parintii au chemat pastorul cu inima buna, care fusese prietenos cu fiica lor, ca sa faca ultimele aranjamente. In timp ce sarmanul ei trup era mutat, au gasit un portofel uzat si mototolit care parea ca fusese gasit la gunoi. Inauntru erau 57 de centi si un biletel mazgalit cu scrisul unui copil care spunea: „Acesti bani sunt pentru a ajuta la transformarea micii biserici intr-una mai mare pentru ca mai multi copii sa poata merge la Scoala Duminicala.”


Timp de doi ani
, ea economisise pentru acest dar din dragoste. Cand pastorul a citit acea nota, cu ochii in lacrimi, a stiut imediat ce va face. Cu acel biletel si cu portofelul acela rosu, crapat, a mers la amvon si a istorisit povestea iubirii ei neegoiste si devotate. Si-a provocat diaconii sa stranga destui bani pentru o cladire mai incapatoare.


Dar povestirea
nu se termina aici! Un ziar a relatat aceasta istorie si articolul a fost citit de un agent de vanzari imobiliare care le-a oferit un teren ce valora mai multe mii de dolari. Cand i s-a spus ca biserica nu poate plati asa de mult, el li l-a oferit pentru 57 de centi!
Membrii bisericii au facut mari subscrieri. Au sosit cecuri de aproape si de departe. In cinci ani, darul fetitei crescuse la 250.000$, o suma enorma pentru acel timp (cam pe la inceputul secolului). Dragostea ei neegoista a produs dobanzi uriase.


Cand
ajungeti prin Philadelphia, treceti pe la Biserica Baptista Temple, care are 3300 de locuri si pe la Universitatea Temple, unde invata sute de studenti. Vizitati deasemenea si spitalul Bunul Samaritean si cladirea Scolii Duminicale care poate gazdui sute de elevi, asa ca nici unul din copiii din imprejurimi nu va fi lasat vreodata pe afara in timpul Scolii Duminicale.
Intr-una din camerele acestei cladiri poate fi vazut portretul fetitei ai carei 57 de centi, economisiti cu sacrificiu, au creat aceasta remarcabila istorie. Alaturi este portretul pastorului ei plin de bunatate, Dr. Russel H. Conwell, autorul cartii „Acri de diamant”.
————————————–

Ganduri:
„Mă interesează ce gândeşte Dumnezeu; restul sunt detalii.” (Einstein)

„Întotdeauna iartă-ţi duşmanii. Nimic nu-i agasează mai mult.” (Oscar Wilde)

„Să îţi trăieşti viaţa este ceva foarte rar. Majoritatea oamenilor doar există.” (Oscar Wilde)

„Pune mâna pe o sobă fierbinte un minut şi ţi se va părea o oră. Stai cu o fată frumoasă o oră şi ţi se va părea un minut. Asta este relativitatea. „(Einstein)

„Personalitatea e acel individ înzestrat cu capacitatea de a se dărui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-şi mai aparţine.” (Petre Tutea)

Inarmati cu unelte -> La lucru in Via Domnului

A reinceput cursul cu David

Maini Deschise luati cu nadejde „uneltele” care ne sunt puse la indemana pentru a lucra cat mai bine in via Domnului!

Duminica 20 Ianuarie `08 la ora 13,30 plecare la caminul de batrani din Ilisesti .

Ne intalnim in fata la fosta cofetarie Angelica

Un copil al lumii

CAUTA sa ramai calm in plin zbucium si valtoare; gandeste-te ca pacea se cucereste in liniste.Pastreaza bune relatii cu cei din jur fara a-ti face insa nici un rau.

SPUNE ADEVARUL calm si clar si asculta-l pe celalalt. Fiecare are povestea lui de spus.

IARTA-I pe cei zgomotosi si agresivi; ei iti impovareaza sufletul. De cate ori te compari cu semenii sar putea sa fii sau prea orgolios,sau dezamagit, caci intotdeauna se vor afla oameni si mai buni si mai rai decat tine.

CAUTA sa te bucuri cat mai mult ,atat de ceea ce realizezi, cat si de planurile tale. Ramai intotdeauna preocupat de munca ta; oricat de neansemnata ar fi, ea ramane avutul tau in scurgerea schimbatoare a timpului.
Fii prudent in contacte , caci lumea e plina de inselaciune.

NU TE LASA ORBIT DE VIRTUTE; multi oameni sunt insufletiti de inalte idealuri. Curajul se afla pretutindeni.
FII TU INSATI .Nu trebuie sa te prefaci ca esti binevoitoar,dar nici sa fii cinic in fata iubirii.Langa orice uscaciune creste si iarba verde.

CAUTA sa-ti impui o disciplina sanatoasa, dar fii dragut cu tine insati.

ESTI UN COPIL AL LUMII LA FEL CA POMII SAU STELELE ESTE DREPTUL TAU SA TE AFLI IN LUME, IAR LUMEA ISI URMEAZA NEINTRERUPT CURSUL SI ASA E BINE SA FIE.

TRAIESTE IN PACE CU DOMNUL TAU asa cum il stii ca EL doreste; Pastreaza-ti sufletul senin intr-o lume zbuciumata de intuneric, cu false valori si vise spulberate. Si totusi o lume frumoasa…
Fii doar prudent.
CAUTA-TI FERICIREA

sursa: Inscriptie pe zidul unei vechi biserici

Pret si valoare

„Scump doamna, scump dincolo era mai ieftin”
Multi dintre noi nu ne vedem la adevarata valoare si multi spunem ca nu trebuie sa avem o parere mai buna dar nici mai rea despre noi. Am mai citit undeva o zicala care spunea: „Pretul e ceea ce platesti iar valoarea e ceea ce obtii.”. Isus a fost dat pe mana preotilor la un pret de 30 de arginti. Atata valora EL in ochii lui Iuda? Nu stiu, nu putem judeca asta. Totusi cred ca Dumnezeu nu gandeste ca si noi oamenii si daca a platit cu pret de sange pentru noi inseamna ca avem o valoare. Tu ce crezi despre tine ca si crestin, ca si urmas a Lui Hristos? Intr-adevar nu trebuie sa fii cu nasul pe sus sau sa uiti de unde ai plecat dar nici sa te lasi calcat in picioare de oricine. Te-ai gandit la pretul platit de Isus si la valoarea ta?Vreau ca oricine citeste aceasta insemnare sa se ridice de acolo de unde este cazut si sa priveasca in sus, spre Cel care a platit un pret urias pentru ca stia pentru cine plateste.

„Ai pret in ochii Mei…”

Doamne ajuta! 

sursa: http://hecame4me2.weblog.ro/2008-01-05/252045/Pret-si-valoare.html

La 6 ani, Sara stie sa spuna Le-u-ce-mi-e.


SARA TIPONUT – o fetita de numai 6 ani, diagnostica cu
leucemie la 1 an si 8 luni a reusit in urma tratamentului
sa le ofere parintilor speranta ca o vor vedea mare. I s-a
spus ca e vindecata, si totusi….in urma cu 3 saptamani, in
urma unui set de analize, s-a ajuns la concluzia ca boala
a recidivat. Fetita se afla acum sub tratament cu citostatice
si transfuzii de sange (zilnic) la Spitalul de copii din Oradea.
Insa nu se mai gaseste sange compatibil cu cel al fetitei.
Sara are nevoie de grupa A2 negativ, in ultima instanta fiind
acceptata si grupa O1 negativ.

Astazi, Sara are nevoie de tine. Gandurile tale bune nu sunt
de ajuns, ea are nevoie de sangele tau pentru a trai.

Invat-o pe Sara sa spuna zambind Via-ta…
Verifica inainte sa donezi:
Adi Tiponut – 0740 918328 (tatal fetitei)
Cornel Darvasan – 0740 116 199

 sursa:http://www.newsfive.net/sara/

Misionar in India

India – Emil Fedur

Misiunea, şcoala harului dumnezeiesc

de Emanuel Fedur (student anul III, ITPB)

În anul 2007 am avut harul să fac un nou pas în complexa lume a misiunii. Unul mai hotărât. De această dată misiunea nu s-a desfăşurat doar în India, ci şi în Nepal, o ţară mică, cunoscută pentru munţii Himalaya, cei mai înalţi din lume. În cele 5 luni petrecute în Asia, am studiat în DTS (Discipleship Training School), şcoala de iniţiere a organizaţiei YWAM (Youth With A Mission). Primele 3 luni le-am petrecut în oraşul Kalimpong, din nordul Indiei, unde am participat cursurile acestei şcoli, cursuri orientate înspre viaţa creştină şi misiune. Profesorii erau misionari cu o bogată experienţă în domeniu, oameni ai lui Dumnezeu, de la care am putut auzi mărturii deosebite care i-au încurajat pe tinerii studenţi să facă misiune între numeroasele etnii din lanţul himalayan. Acest timp a  avut şi menirea de a ne învăţa în mod practic ce înseamnă contextualizarea într-o cultură diferită. În acest timp, echipa formată din tineri veniţi din 7 etnii diferite s-a omogenizat. Am învăţat despre culturile, limbile şi obiceiurile celorlalţi. Am învăţat cântece în diferite limbi, insistându-se pe cântece şi coregrafii în nepali, limba oficială a Nepalului. Programul zilnic era foarte riguros, incluzând cursuri, închinare, rugăciune şi activităţi administrative. La sfârţitul săptămânii era prevazut un timp de slujire practică în oraşul Kalimpong. În această perioadă am învăţat, îndeosebi, lecţia premergătoare oricărei misiuni, lecţia dezbrăcarii de Sine. Şi se pare că sinele european e un corset cu mulţi nasturi, greu de lepădat…

Este o lecţie pe care şi Mântuitorul a învăţat-o. Înainte de lucrarea Sa publică, timp de 30 de ani a avut o singură sarcină – aceea de a Se face asemenea nouă. Această etapă este necesară şi totodată dificilă pentru orice misionar.

    A doua etapă a acestei misiuni a constat într-un outreach în Nepal. Aceasta a însemnat două luni de practică misionară în satele de munte ale Nepalului. În acest timp, am ajuns cu Evanghelia în zone puţin evanghelizate, sau chiar complet neevanghelizate, în sensul că nu există nici un creştin în acele sate, uitate de lume. Una dintre provocările cele mai însemnate a fost tocmai ajungerea în acele de sate, situate la altitudini mari şi departe de drumurile practicabile pentru vehicule. În Nepal există aşezări situate la două săptămâni de mers pe jos de la drumul principal. Satul cel mai îndepărtat pe care l-am atins a fost Shermatang, situat la o altitudine de peste 2500m şi la doua zile de mers pe jos, sat în care un era nici un creştin. Tribul Sherma este unul dintre cele mai puţin evaghelizate din lume.

O altă piatră de încercare a noastră a constat în adaptarea la condiţiile de viaţă din acele zone rustice. Timp de aproape două luni am dormit pe jos, folosind Biblia, care pe timpul zilei îşi dovedea utilitatea în lumea spirituală, şi pe post de pernă în timpul noptii. Fondul alocat unei persoane pentru mâncare, pe timpul unei zile obişnuite, se ridica la 1 RON, de peste 100 de ori mai puţin decât valoarea bonurilor pe o zi, în facultatea noastră. Banii de buzunar, utili în astfel de situaţii, îşi pierdeau de multe ori din caracterul salvator, dughenele cu de-ale gurii fiind rudimentare sau departe de locul unde locuiam.

    Activitaţile noastre zilnice se rezumau la închinare, evanghelizare prin case, programe muzicale şi coregrafice, predicare, mărturii personale, participarea la muncile obişnuite ale membrilor comunităţii, rugăciuni pentru bolnavi si activităţi administrative. Sâmbăta, ziua declarată la nivel naţional ca zi liberă, slujeam în micile biserici existente pe care le sprijineam prin activitatea noastră evanghelistică. Puţinii creştini erau foarte încurajaţi de mesajele înflăcărate ale tinerilor slujitori. Am avut ocazia în aceste luni să mă rog pentru mulţi bolnavi şi să predic evanghelia la mai mulţi oameni decât în tot restul vieţii de până atunci. Am făcut misiune clasică, aceea practicată cândva de apostoli, semnificativ diferită de misiunea modernă orientată excesiv pe proiecte sociale. Am văzut marea putere a Evangheliei în diferite circumstanţe. Într-o zi, ne-am apropiat de un ţăran care îşi ara câmpul cu plugul. Doi colegi au ajutat la arat, iar alţii doi i-au predicat Cuvântul. Nu auzise niciodata de Isus. În urma unei prezentări pe scurt a esenţei evangheliei acest om a fost atins şi a spus că doreşte să devină creştin. Adevărul care l-a impresionat cel mai mult a fost acela că Dumnezeu comunică cu omul, intermedierea pietrei şi a lemnului fiind inutilă. Conceptul relaţiei personale cu Dumnezeu care şi-a pierdut înţelesul pentru mulţi creştini, din cauza utilizării lui excesive şi cu uşurătate, iată-l revoluţionând viaţa unui asiatic obişnuit cu nenumărate forme de manifestare ale dumnezeirii, intermediare între el şi divinitate…

    Am înţeles încă un adevăr în timpul acestei misiuni în Nepal, şi anume că misiunea cere să nu precupeţeşti nimic, ci să sacrifici totul. Numai cine este gata să plătească preţul întreg poate să facă acest pas al dedicării totale.

La jumătatea activităţii noastre acolo, traducatorul şi colegul meu de grupă şi-a pierdut viaţa, evenimentul aducând panică în grup. Cu toate acestea, am decis să continuăm misiunea chiar dacă rândurile s-au rărit. În cartea Apocalipsei ne sunt prezentate secretele biruitorilor asupra balaurului celui mare. Şi unul este acesta: ei nu şi-au iubit viaţa, chiar până la moarte. Dacă pe Hristos iubirea pentru mine L-a costat totul, nu vreau să-I declar o iubire mai ieftină.

     În preajma sărbătorii Naşterii Domnului m-am întors în ţară, trăind de atunci dureroasa readaptare în paradisul românesc.

sursa: http://www.itpbucuresti.ro/index.php/studentie/misiune_crestina/india_-_emil_fedur